Nr. 4318
Vineri,
30 ianuarie 2004
4
C.N. ADMINISTRAÞIA PORTURILOR DUNÃRII MARITIME S.A. GALAÞI
SERVICIUL COORDONARE ACTIVITATE PORTUARÃ ªI SERVICII PUBLICE
SITUAÞIA NAVELOR MARITIME ÎN PORTUL
GALAÞI LA DATA DE 29 ianuarie 2004
Dana Port Numele Navei Pavilion Cargoplan Operat. Tip Marfă Destinaţie Data Şi Ora Sosirii/Plecării
5 Mineralier Aura Cambodgia2500 t Î laminate Turcia 20.01-14 29.01-7
6 Mineralier Fahri Eksioglu 2 Turcia 1950 t Î sulfat amoniu Turcia 26.01-19
23 Docuri Gulfem Kalkavan Turcia 3200 t Î laminate Turcia 21.01-17
24 Docuri Yeniyapan Turcia 3030 t Î laminate Turcia 22.01-16
28 Docuri BBC Bornholm Slovacia - montaj suprastructură 25.01-15
32 Docuri Mikail Mushfig Azerbadjan 4000 t Î soia Spania 17.01-14
39 Bazinul Nou Murat Hacibekiroglu 3 Turcia 3200 t Î laminate Spania 27.01-17
42 Bazinul Nou Hadia Star Comore 4500 mc Î cherestea Liban 27.01-20
47 Bazinul Nou Volodimir Saveliev Ucraina 3250 t Î laminate Belgia 19.01-09
48 Bazinul Nou Kerem Ayanoglu Turcia 3400 t Î laminate Turcia 18.01-18
49 Bazinul Nou Omer Faruk Turcia 2820 t Î laminate Turcia 19.01-18
50 Bazinul Nou Ravanda Turcia 2700 t Î laminate Turcia 20.01-19 28.01-16
50 Bazinul Nou Sormovskiy 34 Rusia 3000 t Î laminate Italia 22.01-09
- Radă Port Soubhi J Siria 3000 t AÎ laminate Grecia 27.01-17
- Radă Port Volzhskiy 7 Rusia 3500 t AÎ laminate Italia 28.01-10
- Radă Port Ilias Araz Turcia 1900 t AÎ laminate Grecia 28.01-19
Proaspăt înscris în rândurile PUR
Galaţi, Radu Oprea este hotărât să
facă treabă. Acesta a anunţat
înfiinţarea în cadrul PUR a unui Birou
de consultanţă permanentă pentru
studenţi. Potrivit afirmaţiilor lui Radu
Oprea, cei care fac parte din acest
birou (membrii organizaţiilor de tineret
şi de studenţi PUR) vor să se ocupe
de rezolvarea a două probleme, una
politică şi una apolitică (?!). Secţiunea
politică a biroului îşi propune ca obiectiv
creşterea încrederii tinerilor în politică,
respectiv, în politica dusă de umanişti.
Cea de-a doua secţiune, apolitică, se
referă la sprijinirea tinerilor în ceea ce
priveşte accesul la informaţii de
interes public. Radu Oprea a spus că
studenţii pot veni la biroul nou înfiinţat
pentru a afla informaţii la care nu au
reuşit să aibă acces. Serviciile aduse
studenţilor nu vor fi condiţionate de
înscrierea acestora în PUR. În ciuda
locaţiei biroului (în sediul PUR) şi a
apartenenţei politice a celor care vor
lucra în cadrul acestuia, Radu Oprea a
insistat pe segmentul apolitic al
organismului nou înfiinţat. Programul
biroului este în fiecare luni, între orele
18.00-19.00 şi coincide (întâmplător
sau nu) cu şedinţele săptămânale ale
organizaţiilor de studenţi şi tineri ale
PUR.
MARIA MÃNDIÞÃ
Potrivit declaraţiilor lui Dan Nica,
ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiilor (MCTI), în România rata de
digitalizare a ajuns la 80 la sută la
sfârşitul anului 2003, faţă de 72 la sută
în anul 2002, ceea ce ne apropie mai
mult de nivelul ţărilor din Uniunea
Europeană. În prezent, în ţara noastră
există 11 milioane de utilizatori de
telefonie, din care 7 milioane la telefonia
mobilă, iar 4,3 milioane la cea fixă. De
asemenea, numărul de abonaţi CATV,
care se ridică la aproape 4 milioane,
este comparabil cu cel al abonaţilor din
telefonia fixă, fenomenul putând contri-
bui la apariţia de noi competitori şi la
reducerea tarifelor pe piaţa româ-
nească a comunicaţiilor. De altfel, aşa
cum a precizat de foarte multe ori
ministrul Dan Nica, obiectivul scăderii
tarifelor la serviciile de comunicaţii nu
este doar al MCTI, ci, în primul rând, al
consumatorului final, acolo unde aceste
descreşteri trebuie să fie resimţite.
Segmentul de convorbiri internaţionale
a adus deja, în 2003, o scădere cu până
la 60 la sută a tarifelor, iar procesul va
continua.
Între dezvoltarea infrastructurii de
comunicaţii şi existenţa conţinutului
digital există o corelaţie. Informaţiile
şi serviciile publice disponibile online,
de pildă, permit utilizarea eficientă a
infrastructurii de comunicaţii şi chiar
creşterea cererii pentru astfel de
servicii, iar numărul de utilizatori
influenţează dezvoltarea şi
îmbunătăţirea conţinutului digital
(cazul studiului eReadiness, iniţiat
anul trecut de MCTI împreună cu Banca
Mondială, care va fi lansat cel mai
probabil în luna februarie a acestui
an). Mare parte din datele pentru
eReadiness a fost obţinută prin
colectarea online a informaţiilor de la
instituţiile administraţiei centrale şi
locale. Acest raport va cuprinde date
actuale despre România şi tendinţele
care o vor afecta în viitor şi va ajuta
la evitarea, pe viitor, a prezentării unei
imagini distorsionate a ţării în diverse
rapoarte care circulă în lume şi care
folosesc de multe ori informaţii
perimate sau chiar eronate.
GABRIELA CIMPOCA
AGENDA MCTI
Tendinþe în IT&C
la începutul
anului 2004
Politicã într-un
birou... apolitic
SOCIETATE TRANZACŢII CANTITATE MEDIU ÎNCHIDERE TOTAL VARIAŢIE
INTFOR 1 500 9,500 9,500.00 4,750,000 +5.56
Valute în cont Curs lei
1 franc elveţian 26.031
1 EURO 40.712
1 liră sterlină 59.425
1 leu moldovenesc 2.455
1 dolar SUA 32.542
1 g aur 428.968
Rubricã realizatã
de
D. C. PREDESCU
din surse
MEDIAFAX
RUBRICA FINANCIARÃ
29 ianuarie
Procesul PNŢCD Galaţi contra
Consiliului Local se va judeca la Galaţi,
a declarat preşedintele Organizaţiei
Judeţene a PNŢCD, Adrian
Smărăndoiu; domnia sa a aflat că
cererea de strămutare la Bucureşti a
fost respinsă, şi se teme că aici
procesul ar putea fi părtinitor, deoarece
există câţiva judecători gălăţeni care
au primit locuinţe de serviciu de la
acelaşi Consiliu Local, care intră acum,
Q Banca Comercială Română a
crescut în ochii agenţiei de rating
“Standard&Poor’s”. Aceasta a
modificat ratingul de solvabilitate al
celei mai importante bănci
româneşti de la “B” la “B+”,
precizând, într-un comunicat de
presă, că, ţinând cont de
circumstanţele în care banca
evoluează şi de nivelul de stabilitate
al economiei româneşti, ratingul
este unul foarte bun.
Q Banca Transilvania a crescut cu
un procent nivelurile dobânzilor
acordate pentru depozitele în lei cu
termene de o lună, 45 de zile şi trei luni.
Q Posesorii de carduri VISA din
România au realizat, în luna
decembrie 2003 şi mai ales înainte
de Crăciun, cumpărături record.
Conform datelor centralizate de
băncile care au în portofoliu
asemenea carduri, în luna
cadourilor de anul trecut românii au
cheltuit de pe cardurile lor 10
milioane de dolari americani, din
care 1,82 milioane USD numai pe
23 decembrie. 20% din suma totală
a reprezentat valoarea cumpă-
răturilor făcute în magazine
alimentare şi supermarket-uri.
ANCA SPÂNU TUDOR
Banca de Credit şi Dezvoltare
ROMEXTERRA oferă gălăţenilor,
persoane fizice şi juridice,
următoarele dobânzi la depozite,
exprimate în valoare anuală: 1
săptămână - 7,5%, 2 săptămâni -
8,5%, 1 lună - 14%, 3 luni - 16%, 6
luni - 16,5%, 9 luni - 17%, 12 luni -
17,5%. Dobânda la vedere este de
1,5% pe an. Tot la ROMEXTERRA găsiţi
certificate de depozit, cu următoarele
dobânzi: 1 lună - 11%, 3 luni - 12%, 6
luni - 13%, 9 luni - 14%, 12 luni - 16%.
Comisionul la restituirea sumei din
depozit la termen şi la cumpărarea
certificatelor de depozit este de
0,35%/an. Dacă preferaţi să
economisiţi în valută, aveţi la dispoziţie
următoarele variante de depozite la
termen: 1 lună - USD - 2,2%, EURO -
2,9%; 3 luni - USD - 2,7%, EURO -
3,3%, 6 luni - USD - 2,9%, EURO -
3,5%; 9 luni - USD - 3,2%, EURO -
3,7%; 12 luni - USD - 3,5%, EURO -
3,9%.
C.LUCA
Autoritatea Navală Teritorială Galaţi,
devenită operaţională la începutul
acestui an, şi-a intrat pe deplin în
drepturi. Astfel, în luna ianuarie,
reprezentanţii ANT Galaţi au efectuat
388 de controale având ca obiect
siguranţa navigaţiei, ţintele fiind navele
aflate în staţionare sau sub operaţiuni
de încărcare-descărcare. “Controalele
au vizat atât măsurile curente care
trebuie luate de navigatori, cât şi cele
speciale, specifice perioadei de iarnă
pe care o traversăm. De altfel, prin
punctele de Port Control i-am ţinut
permanent la curent pe navigatori cu
evoluţia condiţiilor meteorologice şi cu
măsurile care se recomandă a fi luate”,
ne-a declarat căpitanul specialist Vlăduţ
Brânză, din cadrul ANT Galaţi.
De la începutul lunii au fost doar cinci
cazuri în care reprezentanţii Autorităţii
Navale au fost nevoiţi să aplice
sancţiuni contravenţionale, în confor-
mitate cu normele privind regimul
transporturilor navale. Singurul caz mai
deosebit a fost cel al unui convoi
sârbesc: atât din cauza vremii nefavo-
rabile, cât şi a neglijenţei în legarea
barjelor, un pilon al unui pod de pe braţul
Borcea a fost atins şi deteriorat - din
fericire - doar superficial.
Principalul “val” la care trebuie să
facă faţă ANT Galaţi este, însă, acţiunea
de reconfirmare şi reînmatriculare a
navelor. Până la sfârşitul anului trecut,
când era data-limită, armatorii depuse-
seră actele pentru reconfirmarea a 644
de nave de categoria I şi II, iar până ieri
449 primind deja “undă verde”. “Cei care
nu au depus actele au pierdut din oficiu
dreptul de arborare a pavilionului şi,
implicit, au navele blocate, a precizat
reprezentantul ANT Galaţi. În cazul lor,
dacă pe viitor vor dori să-şi mai utilizeze
navele vor trebui să urmeze o altă
procedură, respectiv cea de reîn-
matriculare.”
OVIDIU AMÃLINEI
Q Liderii politici ai Convenþiei nu l-au sprijinit pe
Isãrescu Q Petre Roman se considera singurul nimerit
sã fie candidatul întregii Convenþii Q Opinia publicã
îþi cere mereu altceva Q Pe primul plan e România
Q Pe Ciorbea l-am ales eu Q Mi s-a sugerat folosirea
modelului bulgar QAsimetria scenei politice româneºti
ne poate defavoriza în Parlamentul european Q Alianþa
Popularã nu este un partid pentru Constantinescu,
ci Constantinescu lucreazã pentru un proiect
necesar României de azi
- Atunci care este România lui
Constantinescu?
- România lui Constantinescu este
România oamenilor cinstiţi şi inteligenţi.
În ’92 - când am predat şi în ’91, şi ’92 la
o universitate faimoasă, în SUA, de
ştiinţe politice - am avut ocazia să fiu
cooptat într-o serie de grupuri de
strategie politică mondială, unde am fost
apreciat pentru viziune şi deschidere,
dar nu mi s-a dat nici o şansă că voi
putea să am succes pe scena politică.
- De ce?
- Pentru că percepţia asupra electo-
ratului român era extrem de negativă,
mai ales după alegerile din ’90. În
momentul în care am candidat din partea
Convenţiei Democratice şi mi-am fixat
punctele pentru campania electorală -
care erau garantarea proprietăţii,
retrocedările, integrarea europeană,
integrarea în NATO, reconcilierea cu
minoritatea maghiară şi cu Ungaria,
stabilitatea politică regională, un nou
mod de a aborda problema monarhiei -
şi le-am prezentat atât prietenilor din
străinătate cât şi celor din ţară, toţi s-au
opus. Au spus că, cu asemenea
platformă nu voi scoate nici 2%, că
românii nu agreează aceste probleme
şi că au nişte idei preconcepute.
Răspunsul meu a fost “Atunci nu mă
mai prezint. Ori susţin cu credinţă ceea
ce cred, ori nu mă mai prezint”. În final,
nu am renunţat la nici una din idei. Pe de
altă parte, am respins şi un clip electoral
violent la adresa lui Iliescu; chiar fără
să îl văd... Era caricatural şi am spus
că nu folosesc asemenea mijloace. Şi
iată că fără să mi se dea nici un fel de
şanse - vorbim de ’92 - am adunat peste
36%, pentru că oamenii au constatat
că eu chiar credeam în ceea ce
spuneam.În ’96 s-a întâmplat la fel. Eram
mult mai cunoscut, iar lumea politică din
nou nu mi-a dat nici o şansă - eu nu am
fost sprijinit nici financiar de nici o
companie străină...
- Acum sunteţi?
- (...) pentru că la fel nici un institut
de sondaj al opiniei publice nu mă vedea
în finală. Din nou nivelul de percepţie al
românilor s-a dovedit altul...
- Nivelul de percepţie sau ori-
zontul de aşteptare?
- Nu, nivelul de percepţie, pentru că
eu m-am adresat nivelului de percepţie.
Sigur, aici intrăm în altă problemă:
raportul dintre votul pozitiv şi cel
negativ. Votul negativ este negativ, dar
amintesc că eram 12 candidaţi şi, dacă
unul sau altul este ales, este votul pozitiv
pentru el. Putea să fie ales Petre Roman
sau Nicolae Manolescu. Eu l-am consi-
derat ca un vot pozitiv pentru mine, care
m-a încurajat să lupt pentru ideile pe
care le-am exprimat şi pe care le-am
aplicat până în ultimul meu moment de
mandat. Faptul că nu mi le-am susţinut
eu însumi în campania electorală a
plecat de la mai multe raţiuni. În primul
rând, eu n-am plecat fără să las un
proiect. Eu sunt obişnuit - prin meseria
mea - să fac proiecte. Proiectul politic
pe care eu l-am lansat, în care eu cred
şi acum, a plecat de la nişte idei foarte
simple. Am considerat că, dacă poporul
a plătit - social - un preţ cumplit al
reformelor economice dure, era normal
ca cineva să îşi asume preţul politic.
Nimeni nu era dispus să şi-l asume.
Oricum, el se îndrepta către şeful
statului, care era văzut responsabil nu
numai pentru politica internaţională, dar
şi pentru pensii şi orice problemă
socială. Atunci am acceptat să preiau
eu preţul politic şi să-i transmit beneficiul
ultimului an acelei persoane care putea
să fie credibilă, pentru că era ceea ce
oamenii clamau: un tehnocrat.
- Le-aţi dat doi...
- Nu, numai unul, pe Isărescu. Era
normal ca un guvern de coaliţie să
sprijine pe primul ministru care adusese
prima creştere economică şi era un om
onest care nu avea un trecut; îi dădeam
numai beneficiul prezentului bun pe
care îl aveam, ar fi asigurat un viitor
bun pentru toţi. Numai că, şi acum
trebuie să o spun mai deschis, şi acest
proiect l-am discutat cu fiecare din liderii
politici şi toţi l-au respins. Pentru că Petre
Roman se considera singurul nimerit să
fie candidatul întregii Coaliţii.
- A fost Petre Roman nuca tare
a acestei guvernări?
- În nici un fel. Petre Roman, cât a
fost ministru de Externe, a dovedit o
onestitate totală în direcţia politică pe
care o avea: pro-NATO, pro-UE.
- Deci, până la urmă, v-a spri-
jinit...
- Căderea Guvernului Ciorbea a fost
o înţelegere Băsescu - Radu Vasile, nu
e vina lui Petre Roman.
- Deci căderea lui Ciorbea nu vă
aparţine?
- În privinţa lui Ciorbea, eu am fost
cel care l-a apărat până în ultimul
moment. După ce l-au părăsit toţi. Mai
întâi l-a atacat PD, l-a abandonat PNL,
l-a abandonat UDMR, apoi PNŢ şi, în
final, a trebuit să acţionez. Acolo am
greşit poate de la început... Există o
fabulă a lui Arghezi în care un bunic
pleacă cu nepotul său din Găieşti spre
Bucureşti, cu un măgar. Fabula e
minunată pentru caracterizarea opiniei
publice. Prima fază, amândoi se urcă
pe măgar. Lumea - opinia publică - zice
“uite cum e chinuit sărmanul animal”,
atunci bătrânul se dă jos, dar lumea
spune “săracul bătrân, merge pe jos”,
apoi se suie bătrânul pe măgar şi lumea
“uite cum îl lasă pe bietul copil să meargă
pe jos”, merg amândoi pe lângă măgar
şi toţi zic “uite, proştii ăştia cu un măgar
şi nu-l folosesc”, în final, singura soluţie
ar fi să care măgarul în spinare. Deci
opinia publică mereu îţi cere altceva.
Poziţia în care am fost criticat în
rezolvarea crizei Ciorbea - pentru că
nu am acţionat repede într-un mod care
ar fi trebuit să fie complet constituţional,
pentru că atunci nimeni nu lua în seamă
şi nici mai târziu că preşedintele nu are
nici un fel de prerogative să-l înlăture
pe primul-ministru, era aceeaşi şi la
momentul Radu Vasile. Şi, totuşi, la Radu
Vasile mi s-a reproşat, dimpotrivă, că
am provocat eliminarea, într-un moment
ciudat în care această situaţie era
individualizată. Nu ştiu dacă ştiţi, este o
situaţie unică în istoria politică euro-
peană. Am studiat şi am aflat că nu este
nici o situaţie cunoscută în Europa în
care un prim-ministru pus în faţa demisiei
întregului guvern hotărăşte că el nu îşi
dă demisia şi se adresează poporului.
Asta a făcut Radu Vasile, iar eu a trebuit
să găsesc o soluţie juridică la limita
Constituţiei pentru a nu ţine ţara într-o
situaţie de haos, în momentul în care
trebuia să înceapă negocierile privind
vizita lui Prodi peste câteva zile.
Ciudăţenia este că - de ce numai în
România se petrec astfel de situaţii? -
nimeni nu a mai analizat lucrurile astea.
Sunt două posibilităţi când un
prim-ministru este pus în faţa demisiei
unui guvern. Ori demisionează - cum
se întâmplă într-o democraţie -, ori
cheamă armata şi dă o lovitură de stat
şi preia puterea. Ei, Radu Vasile nu a
ales nici una, nici alta. A spus “eu stau
aici” şi a negociat singur, în mod penibil
- nişte avantaje personale.
- Ce a fost mai important pentru
preşedintele Constantinescu în
perioada mandatului?
- În filosofia mea, asupra modului
de comportament şi de decizie a unui
preşedinte mi-am pus imperativ voinţa
de a acţiona numai pentru interesele
României. Şi acesta nu era un mod nou.
Coposu nu a avut posibilitatea să fie
om de stat - ceea ce a fost regretabil
pentru România - însă de fiecare dată
mi-a spus că pentru el au rămas
cuvintele lui Maniu “pe primul plan e
România, apoi partidul, apoi interesele
lui ca om politic”. Deci, pentru mine, în
faţa intereselor României nu a contat
nimic.
- Dar pentru partid, au contat
nişte oameni...
- Asta este problema lor.
- Este problema lor pe care aţi
preluat-o dvs. Pentru că nu de-
geaba în 4 ani de zile Convenţia a
schimbat doi prim-miniştri şi v-a
obligat să-l puneţi pe Radu Vasile.
Mă îndoiesc că aţi fost de acord.
- Dacă momentul mărturisirilor se
numeşte 23 ianuarie 2004, eu nu am de
ce să nu duc aceste mărturii până la
capăt. Sunt momente diferite de decizie.
Pe Ciorbea l-am ales eu - împotriva PNŢ
care îi prezenta drept candidaţi pe Radu
Vasile, Ciumara şi Spineanu - şi l-am
ales pe Ciorbea din două motive pe care
acum pot să le spun. E momentul chiar
să le spun. Puţini îşi amintesc că în
scurta perioadă între comunicarea
rezultatului alegerilor şi depunerea
jurământului în Parlament am făcut o
vizită, cu un avion particular, în Ger-
mania. Am avut apoi o convorbire cu
Jacques Chirac. Aceşti doi oameni
politici ai Europei ştiau ce românii nu
ştiau şi ceea ce îmi comunicase Mugur
Isărescu, la cererea mea imperativă. Că
România se afla în faliment financiar
bancar, începând cu Bancorex, Banca
Agricolă şi toate băncile private care
au falimentat până acum, erau atunci în
stare de faliment. Mi s-a sugerat atunci
folosirea modelului care avea să fie
aplicat mai târziu în Bulgaria. Eu l-am
refuzat.Am argumentat prin faptul că,
spre deosebire de Bulgaria - unde se
creaseră deja structuri, reforme cam
de genul pe care eu abia în 2000
reuşeam să le duc la bun sfârşit - în
România nu mă puteam baza pe nici o
structură economică, administrativă
sau de servicii, practic, pe nimic. Or, ce
s-a întâmplat în Bulgaria - o inflaţie de
proporţii - n-ar fi avut rost în România.
Atunci am gândit un joc foarte riscant,
care era o politică pe o sârmă deasupra
Niagarei, cu o opoziţie puternică cu
care s-ar fi putut negocia. Însă României
i s-au cerut atunci, ca dovadă de
bună-credinţă, două lucruri, două
probe: reconcilierea cu minoritatea
maghiară şi cu Ungaria - pentru că ceea
ce se visa era realizarea unei stabilităţi
a Europei Centrale, care apoi să permită
o stabilizare a Balcanilor şi doi, o
reformă economică. Am garantat că voi
realiza această reconciliere istorică, dar
pentru care erau necesare două legi: o
lege a educaţiei, care să permită
învăţământul în limba maghiară şi o lege
a administraţiei locale care să permită
utilizarea limbii maghiare. Lucru greu de
realizat cu mentalitatea românească de
atunci.
- Şi reforma?
- Am ales mineritul. Şi l-am ales pe
Ciorbea. El întrunea două condiţii pentru
această perioadă-şoc: 1. era moţ,
ardelean şi 2. era sindicalistul cel mai
de stânga.Ceea ce s-a dovedit. Ce n-am
ştiut a fost că nu are capacitatea de
decizie. Ţinea şedinţe de guvern de 7-9
ore, după care nu lua nici o decizie.
Dar, dacă aş repeta acum, l-aş alege
din nou, pentru că era persoana cu
aceste calităţi şi care m-a ascultat
atunci când i-am cerut - în faţa Parla-
mentului - să dea ordonanţă de urgenţă
în problema administraţiei locale şi a
Legii educaţiei, asumându-mi eu riscu-
rile. Acum, au trecut atâţia ani, dar la
noi nimeni nu interpretează trecutul în
funcţie de ce ar trebui să ştim - date
exacte - ci toată lumea reciteşte nişte
sintagme care au fost titluri de ziare din
acea vreme. De asta am scris cartea.
- Mi-aţi rămas dator cu un
răspuns: Acţiunea Populară este
susţinută din afară?
- Răspunsul este da şi prima susţi-
nere a fost impresionantă: când s-a
planificat congresul de constituire a AP
- cu numai o săptămână înainte, în luna
iulie, în timpul vacanţei parlamentare în
Occident - am trimis o scrisoare de
anunţ liderilor partidelor populare
europene. Până în Congres am primit
prin e-mail, scrisori de susţinere de la
personalităţi europene - primul-ministru
al Spaniei, Aznar, Angela Merker,
preşedintele ZDW şi toate perso-
nalităţile. Asta a însemnat că aşteptau
aşa ceva. Unul dintre motive ar trebui
să fie spus românilor acum, dintr-o
sinceritate necesară. Reamintesc că în
7 decembrie 2000, la conferinţa şefilor
de state şi guverne din UE - ţările
asociate de la Nisa - am obţinut în urma
unor negocieri foarte complicate 33 de
locuri pentru România în Parlamentul
Europei. Şi am - ceea ce încă nimeni nu
ştie - proiecţia unui post de comisar,
deci a unui ministru la nivelul alegerilor.
Era o proiecţie, ţinând seama de nivelul
României, pentru 2007. Numai că acele
lucruri s-au pierdut - nimeni nu era
interesat de ele în campania din 2000 -
dar astăzi, membrii Partidului Popular
European - partid dominant al UE -
conform Constituţiei, au nevoie de
reprezentare. Comisia care va fi în viitor
un fel de guvern federal se va alege pe
baza raportului de forţe din parlamentul
european. Or, faptul că, dacă ar fi
alegeri pentru parlamentul european
acum în România, România nu ar trimite
nici un deputat în parlamentul european
pentru partidul popular european ar
crea dificultăţi enorme ţării noastre şi
românilor care refuză să accepte că
înainte de a fi un acord vamal, al
cărbunelui, oţelului, un acord valutar,
monetar, UE este un proiect politic. Or,
această asimetrie extremă a scenei
politice româneşti cere formarea unui
partid popular de tip european, dar nu
orice fel de partid, ci a unuia modern,
cu o strategie pe 20 de ani înainte şi
adresat în special tineretului, tinerii care
vor lucra în piaţa muncii europeană, vor
lucra într-o administraţie europeană, vor
face politică în parlamentul european.
- În concluzie, partidul acesta
este înaintea lui Constantinescu?
- Da. Partidul este mai important.
Acţiunea Populară este proiectul decisiv
la care lucrez.
- Deci pentru asta aţi revenit?
- Da, şi aş putea să spun, contrar
oricăror interpretări, că AP nu e un
partid pentru Emil Constantinescu, ci
Constantinescu lucrează pentru un
proiect pe care îl cred necesar României
de azi şi de mâine.
KATIA NANU
Judecatã politicã?
ÎN EXCLUSIVITATE PENTRU “VIAÞA LIBERÔ
Preþul politic
- Interviu cu Emil Constantinescu,
fostul preºedinte al României (2)
Recensãmântul navelor
449 au primit deja “undã verde”
ªtiri financiare
Dobânzi avantajoase
la ROMEXTERRA
Aflãm
de la
Primãria
municipiului
Galaþi
Lucrãri în curs de
execuþie
În această săptămână continuă
montarea contoarelor de apă rece,
apă caldă şi încălzire. Este vorba
despre instalarea a 10 contoare
de apă caldă şi a 116 gigacalo-
rimetre la blocurile de pe străzile
Domnească, Eroilor, N. Bălcescu,
din zona centrală şi Parc CFR.
Apometre se montează la imobilele
de pe străzile Zorilor, Unirii,
Eternităţii şi T. Vladimirescu.
Licitaþii finalizate
Serviciul de Licitaţii, Autorizări
şi Licenţe al Primăriei informează
despre mai multe licitaţii finalizate:
selecţia de oferte pentru lucrările
tehnico-edilitare din etapa 1.1 A,
B, C, D, E şi F - sistematizare pe
verticală, selecţia de oferte în
vederea atribuirii contractului de
servicii privind realizarea exper-
tizei imobilului din strada I. Fotea
nr. 26, selecţia de oferte în vederea
atribuirii contractului de servicii de
transportare a zgurii granulate şi
selecţia de ofertă în vederea
atribuirii contractului de servicii
“Asigurări Casco”. De asemenea,
mai notăm negocierea cu o singură
sursă (SC Salina Târgu Ocna SA)
în vederea achiziţionării de sare,
ca material antiderapant şi nego-
cierea cu o singură sursă (SC
Construct P&G Brăila) pentru
desfăşurarea de lucrări supli-
mentare pe Aleea Trandafirilor.
Invitaþii
de participare
Tot serviciul de specialitate din
cadrul Primăriei se ocupă în
această perioadă şi de orga-
nizarea de noi licitaţii. Se fac
pregătiri (invitaţii de participare)
pentru proiectarea reparaţiilor
capitale la blocul PEXCO, pentru
contractul de achiziţii de coroane,
jerbe şi aranjamente florale şi
pentru proiectarea a trei lucrări de
excavaţii ale versanţilor de la
Barboşi, Turnul de televiziune şi
Lacul Vânători.
Ajutoare pentru
nevoiaºi
La sediul Primăriei, în acest an
s-au primit 927 de cereri de
acordare a ajutoarelor de încălzire
pentru familiile nevoiaşe, conform
prevederilor OG 81/2003. Bene-
ficiarii celor 927 de cereri sunt în
număr de 2.727. Pentru aceştia,
s-au plătit deja ajutoare de încălzire
în valoare de 1,622 miliarde de lei.
Tot ca ajutor pentru familiile
nevoiaşe, Primăria a acordat
gratuit câte un metru cub de lemne
de foc pentru 550 de familii. Acest
ajutor este în valoare de peste 600
de milioane de lei.
Blocuri încãlzite
SC APATERM informează că
săptămâna trecută, din totalul celor
1.511 de blocuri - câte sunt în
municipiul Galaţi, racordate la
sistemul urban de termoficare - ,
1.507 de blocuri primeau căldură
24 de ore din 24. Două blocuri şi
11 scări de bloc nu beneficiau de
încălzire din cauza apariţiei unor
avarii la instalaţiile interioare. Deşi
în zilele de 22 şi 23 ianuarie s-au
înregistrat temperaturi foarte
scăzute, acestea nu au condus la
producerea de avarii la reţelele de
alimentare cu energie termică
pentru încălzire şi apă menajeră şi
nici la cele de furnizare a apei
potabile.
Grupaj realizat de
MARIA MÃNDIÞÃ
Rata de digitalizare
Potrivit declaraţiilor lui Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor (MCTI),
în România rata de digitalizare a ajuns la 80 la sută la sfârşitul anului 2003, faţă de 72 la sută
în anul 2002, ceea ce ne apropie mai mult de nivelul ţărilor din Uniunea Europeană.
Undã verde
Până la sfârşitul anului trecut, când era data-limită, armatorii
depuseseră actele pentru reconfirmarea a 644 de nave de categoria
I şi II, iar până ieri 449 primind deja “undă verde”.
Purtătorul de cuvânt al PSD Galaţi,
Claudiu Brânzan, a respins ieri, în
conferinţa de presă a partidului,
insinuările ţărăniştilor, motivând că
respectivele locuinţe de serviciu au
fost acordate pe vremea fostului
primar, Eugen Durbacă.
Vicepreşedintele PSD Florin
Pâslaru a comentat şi el acest lucru,
în conferinţa de presă, declarând că
ţărăniştii, fiind obişnuiţi cu astfel de
practici din timpul guvernării 1996 -
2000, “trăiesc cu acest complex”.
ca parte, în instanţă.
Amintim că ţărăniştii au acţionat în
judecată Consiliul Local Galaţi,
invocând Legea administraţiei locale,
care prevede că în cazul neîntrunirii
plenului CL de trei ori la rând, acesta
se autodesfiinţează. Majoritatea PSD
a consiliului invocă însă faptul că, în
vara trecută, au avut loc întruniri
“deîndată”, adică în şedinţe ad-hoc, ale
plenului.
Þãrãniºtii invocã acum locuinþele
de serviciu date unor judecãtori
PSD: locuinþele de serviciu au fost date
de... Durbacã
Justiţia, care este independentă de
Primărie sau Prefectură, îşi va spune
cuvântul în această chestiune, este
convins vicepreşedintele Pâslaru. Care
a promis pentru conferinţa de presă
de miercurea viitoare date concrete
despre problema locuinţelor de
serviciu. Care, chiar dacă au fost
oferite în mandatul trecut, se scot la
vânzare în acest mandat. Astfel, banii
din vânzări vor fi reinvestiţi în
construcţia de locuinţe, de exemplu a
blocului A4.
VICTOR CILINCÃ
Foto:
SORIN
PANÃ
