www.viata‑libera.ro
Viaþa
la faţa
locului
[
S
p e c i a l
Vineri, 23 Februarie 2007
7
v i a ţ a l i b e r ă
De ce nu gurează pe harta Ministerului
Transporturilor autostrada Galaţi‑Brăila?
„Pentru că e vorba de doar 11 km… Mai sunt
capete de conexiuni care vor execute până
în 2013 şi nu apar pe hartă”, ne‑a răspuns
secretarul de stat Alexandros Galiaţatos.
Explicaţiile continuă: „Ca să conectezi reţe‑
le de transport la nivel de autostradă şi să
obţii nanţare europeană, trebuie ca aces‑
te reţele de transport să e cuprinse într‑o
reţea de transport european. Deocamdată,
Giurgiuleşti‑Drajna [Nouă ‑ judeţul Călăraşi]
nu gurează în regim de autostradă. Lucrarea
este inclusă în capitolul 9 Transporturi,
care a denitivat reţeaua de transport din
2007‑2013. Este vorba de programul de dez‑
voltare şi amenajare a teritoriului naţional.
Lucrările din 2007‑2013 corespund angaja‑
mentelor României luate la nivel de UE, con‑
form capitolului 9 Transporturi. Pentru anul
nanciar european 2013‑2020, în 2010 vor
începe renegocierile, când se vor retrasa noi
trasee de transport rutiere, feroviare, navale.
Deci în 2010, când se va redeschide capitolul
Transporturi al UE, pentru exerciţiul nanciar
2013‑2020, se va renegocia şi această zonă”.
13 ani înainte şi patru înapoi...
Deci până în 2020 va gata autostrada,
adică va trebui să treacă 13 ani. Trecând
peste conotaţia ghinionistă a cifrei, să mai
calculăm ceva: în 2003, conform Legii 451/
2003, ar trebuit să se aloce bani pentru
studiul de fezabilitate în vederea autostrăzii
Buzău‑Brăila‑Galaţi… ”Era vorba de un stu‑
diu de prefezabilitate efectuat în 2003, iar
în baza aceluia se lucrează acum la studiul
de fezabilitate şi suntem în faza de scoa‑
tere la licitaţie a studiului”, ne‑a explicat
Alexandros Galiaţatos. Cu alte cuvinte, la cei
13 ani să mai adăugăm patru ani, deci avem
în total 17 ani după care va apărea şi auto‑
strada cu patru benzi între Galaţi şi Brăila.
Acum, sunt două variante, pentru că certi‑
tudini nu avem. Fie în 2003 nu s‑au alocat
banii pentru acel studiu (care potrivit legii
era de fezabilitate şi nu de prefezabilitate,
cum susţine secretarul de stat), deci s‑a în‑
călcat legea. Fie banii s‑au alocat, studiul
este făcut şi acum nu se întâmplă altceva
decât actualizarea studiului de fezabilitate
realizat acum patru ani. În acest ultim caz,
de ce ar mai aloca MTCT fonduri pentru un
studiu gata făcut care, probabil că nu va
avea diferenţe majore faţă de cel realizat în
2003?…
Oportunităţi
Pod
peste Dunăre
Potrivit programului
de dezvoltare şi amena‑
jare a teritoriului naţio‑
nal, în zona Galaţi‑Brăila
sunt programate a se
construi două poduri:
unul peste Dunăre, la
Brăila şi unul peste Siret,
la Cosmeşti. Potrivit
secretarului de stat
din cadrul Ministerului
Transporturilor, Con‑
strucţiilor şi Turismului,
Alexandros Galiaţatos,
„pentru podul de la
Cosmeşti, peste Siret,
se lucrează la studiul
de fezabilitate, care se
va termina anul acesta,
după care urmează lici‑
taţia pentru începerea
lucrării”. Cât priveşte
podul peste Dunăre, de
la Brăila la Măcin, acum
„se actualizează studiul
de fezabilitate, care va
gata în această toamnă,
după care se organizea‑
ză licitaţia pentru con‑
strucţie”. Deşi Tulcea nu
este inclusă în protocolul
semnat recent de autori‑
tăţile gălăţene şi brăilene
privind îninţarea zonei
de dezvoltare interco‑
munitare, construcţia
podului peste Dunăre va
contribui masiv la dezvol‑
tarea economică a zonei.
„Acolo unde trebuia să
e triajul, era un proiect
care făcea parte dintr‑un
plan CAER de dezvoltare
a unui terminal de con‑
tainere în zona Brăilei.
Acum, există numai două
dane în stânga trecerii
bac, dar era un proiect
foarte mare care trebuia
să transforme Brăila
într‑un terminal foarte
mare şi pentru transport
multimodal. S‑a renunţat
la acel proiect, s‑a nali‑
zat doar partea de cheu,
iar acum se va veni cu
podul”, a mai spus secre‑
tarul gălăţean de stat.
Calcul
matematic
Într‑un an
11,217 km!
După ce am calculat
şi am aat că în total,
pentru a gata autos‑
trada Giurgiuleşti‑Gala‑
ţi‑Brăila‑Slobozia‑Călă‑
raşi (Drajna Nouă), gu‑
vernelor le vor trebuit
circa 17 ani, să facă un
calcul matematic. De la
Giurgiuleşti până la Galaţi
sunt 13,4 kilometri. De la
Galaţi la Drajna Nouă (ju‑
deţul Călăraşi) mai sunt
177,29 de kilometri. Deci,
în total, o autostradă lun‑
gă de 190,69 de kilome‑
tri. Împărţiţi la 17 ani, ar
rezulta, matematic, con‑
struirea a 11,217 km de
autostradă pe an!
Vorbe
pe patru benzi
de circulaţie
[ Zvonuri în loc
de concluzii
Concluziile despre tot
acest subiect expus, le veţi
trage dumneavoastră. Noi
nu putem decât să comple‑
tăm imaginea cu câteva zvo‑
nuri, desigur neconrmate
ocial. Proiectul cartierului
Dimitrie Cantemir a fost lan‑
sat de Guvernul PSD, în 2002.
Logic, în 2003 Guvernul de
atunci s‑a gândit şi la con‑
strucţia unei autostrăzi între
Galaţi şi Brăila.
În momentul în care
guvernarea s‑a schimbat,
Coaliţia nu a avut nicio in‑
tenţie să continue ce a în‑
ceput PSD‑ul, câştigul elec‑
toral pentru nalizarea zonei
constituind capital de voturi
tot pentru iniţiatori, adică
PSD‑ul. Se spune că proiectul
de dezvoltare al infrastruc‑
turii naţionale ocoleşte zona
noastră şi din acest motiv. Un
alt motiv (la fel de neocial)
ar că zonele din ţară în care
se vor construi auto străzi
până în 2013, se referă, de
fapt, la terenuri private ale
unor mari oameni de afaceri,
iar prin exproprierea pentru
cauză de utilitate publică,
Guvernul ar putea plăti bani
frumoşi acelor proprietari de
terenuri. Pe când, la noi (în
cartierul D.C.), exproprierea
s‑ar reduce la mutarea unor
cetăţeni cu case individuale
care nici măcar proprietari
pe terenuri nu vor , dat ind
că loturile vor acordate în
regim de concesiune…
Cauză de utilitate publică?
Conductele de apă ale combinatului
Dacă detaliile tehnice pe care secretarul de stat Alexandros
Galiaţatos le‑a dat sunt şi valabile ar însemna că autostrada cea nouă
ar putea construită în lunca Dunării. Trecând peste faptul că este
zonă inundabilă, ce se va întâmpla pe segmentul pe care actualul dig
este mărginit de cele două conducte de apă destinate combinatului?
Ar expropria Guvernul (contra cărei sume?) Mittal Arcelor, astfel încât
în locul conductelor de apă să se construiască autostrada?
Legea ne dă
speranţe mari
Dacă ne luăm după litera legii,
ar trebui să certăm MTCT‑ul pen‑
tru că a uitat să deseneze pe hăr‑
ţile frumos colorate şi zona noa‑
stră de la Dunăre. Conform Legii
363/2006, (aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului na‑
ţional), la poziţia 1.22, apare
ca proiect de autostradă ruta
Giurgiuleşti‑Galaţi‑Brăila‑Slo‑
bozia‑Călăraşi. Păi, atunci, de
unde atâtea probleme? Ei bine,
dubiile au apărut în momentul
în care am găsit pe siteul MTCT
Legea 451/2003 (publicată în
MO 840/26.11.2003) „program
prioritar privind construcţie de
autostrăzi şi drumuri naţiona‑
le cu patru benzi de circulaţie”
un alt proiect de autostradă,
Buzău‑Brăila‑Galaţi, adică 120 de
km, cu specicaţia „începând cu
2003 se vor aloca fonduri pentru
studiul de fezabilitate”. Cum în
2003 nu am auzit de alocarea
unor fonduri pentru acest seg‑
ment de drum, am început să
avem dubii în privinţa Legii 363
adoptate de actualul Guvern…
Gălăţeanul nostru
de la minister
spune că face lobby
Deşi secretarul de stat gălă‑
ţean Alexandros Galiaţatos din
cadrul MTCT nu are atribuţii pe
transporturile rutiere, i‑am soli‑
citat acestuia un punct de vede‑
re avizat, cu atât mai mult cu cât
din funcţia pe care o deţine, ar
putut face lobby pentru zona
noastră mai bine decât orice pri‑
proiect a început şi aşa cum se
ştie, se aă în execuţie partea
Galaţi‑Giurgiuleşti în regim de
patru benzi. Va începe în curând
între Galaţi şi Brăila, care înseam‑
nă încă 14,75 km, se face studiul
de fezabilitate în acest an şi în
2008‑2009 se face licitaţia pen‑
tru constructor şi execuţie. De
asemenea, se vor executa cei 14
km de la Slobozia la Drajna Nouă
‑ judeţul Călăraşi care practic
vor lega Slobozia de Drajna, iar
drumul expres Brăila‑Slobozia
urmează să e atacat în exerci‑
ţiul nanciar 2013‑2020”, ne‑a
explicat secretarul de stat gă‑
lăţean. Concluzia? Abia peste
doi ani se va organiza licitaţia
pentru lucrarea autostrăzii între
Galaţi şi Brăila, iar toată lucrarea
va gata de acum … în 13 ani!
Cumva această socoteală face
să vă sune cunoscut apelul pe
care premierul Călin Popescu
Tăriceanu l‑a făcut alaltăieri, ce‑
rând ministrului Berceanu să gă‑
sească soluţii pentru accelerarea
ritmului lucrărilor în infrastruc‑
tura României?…
Venea un dig de la Siret...
În aşteptarea unui răspuns
avizat şi care să nu ocolească
întrebările ridicate până acum,
să vedem ce presupune con‑
struirea unei autostrăzi cu patru
benzi de circulaţie în paralel cu
digul? „Deocamdată se fac stu‑
dii de fezabilitate, pentru că a
construi un nou dig, cu patru
benzi cu 11,5 pe osie, criteriul
european, înseamnă un nivel
de pământ care trebuie ridicat
la respectiva înălţime… sunt
necesari peste 120 de milioane
de metri cubi, asta înseamnă
costuri, avize mediu etc.”, spune
Alexandros Galiaţatos. Dar cum
se va construi paralel cu digul?
Fie spre Dunăre, în acea luncă
plină de apă în ecare primăva‑
ră, e spre… cartierul D.C., caz
în care ajungem la contradicţii
de proiectare şi chiar la o posi‑
bilă expropriere pentru cauză
de utilitate publică a celor care
până atunci vor primit loturi
de teren pentru construcţii in‑
dividuale. Adică, o să dăm ca să
avem de unde lua? Secretarul
de stat gălăţean spune că se iau
în calcul ambele variante: „Se
poate face în exteriorul actua‑
lului dig, înspre Dunăre. Între
timp se studiază şi posibilitatea
de a se construi, prin cartier,
lăsând actualul dig care are şi
el o perioadă de funcţionare.
Se va alege varianta optimă”.
Bine, bine, dar proiectantul DC
şi chiar autorităţile locale nu ar
trebuit să ştie acest lucru? „Eu
am informat autorităţile, dar
cine a proiectat cartierul, a pro‑
iectat prost, trebuia să se gân‑
dească şi la drumuri”, răspunde
Galiaţatos.
Maria Măndiţă
mariam@viata‑libera.ro
Pagină realizată de
Autostrada Galaţi‑Brăila
Recent, în presa naţională
a apărut informaţia potrivit
căreia până în anul 2013,
România va avea peste 1.800
de kilometri (mai exact, 1943,6
km) de autostradă, ministrul
Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului (MTCT), Radu
Berceanu, prezentând planul
privind construcţia de autostrăzi.
Pentru cei curioşi să vadă
cum vor arăta autostrăzile în
2013, se poate accesa pagina
electronică a MTCT, unde harta
României este frumos colorată,
arătându‑se explicit autostrăzile
în exploatare, în executare şi în
pregătire. Intrigaţi că sud‑estul
României pare a fi inexistent din
punct de vedere al autostrăzilor
ce urmează să fie construite, am
încercat să aflăm mai multe, în
esenţă, să aflăm de ce Galaţiul şi
Brăila sunt „şterse de pe hartă”.
Ceea ce am descoperit merită
atenţia, dacă totuşi scenariu
nu vi se va părea de‑a dreptul
halucinant...
Previziuni şi... explicaţii
Un drum aşa de mic, încât nu se vede!
